CONFERINŢA BURSA: "CODUL INSOLVENŢEI" / DIANA DELEANU, AVOCAT: "Doar cinci judeţe sunt înregistrate în insolvenţă, dar situaţia nu este reală"

Pe site-ul Ministerului Finanţelor sunt înregistrate numai cinci cazuri de judeţe în insolvenţă şi două în criză financiară, potrivit doamnei Diana Deleanu, avocat, practician în insolvenţă, care menţionează că acest lucru ar trebui să ne bucure, doar că situaţia nu este cea reală.

Domnia sa explică: "Foarte multe unităţi administrativ-teritoriale din ţara noastră se află în stare de insolvenţă, de facto, nu întegistrate, pentru că s-a încetăţenit obiceiul ca autorităţile locale să nu apeleze la acest instrument juridic care a fost abordat mai mult decât timid în jurisprudenţă, iar în doctrină aproape deloc".

Doamna Deleanu menţionează că autorităţile locale apelează la credite de la bugetul de stat când se lovesc de astfel de situaţii, mai degrabă decât să recurgă la un plan de reducere a creanţelor. Diana Deleanu afirmă: "Din păcate, unităţile administrativ-teritoriale nu se sfiesc să apeleze la credite de la Trezorerie. Este o portiţă de ieşire folosită foarte frecvent de acestea, în loc să aplice planuri care înseamnă valorificarea activelor, reducerea prin negociere a creanţelor, concesiunea, închirierea, vânzarea bunurilor din proprietatea privată a unităţii adimistrative-teritoriale etc. Sunt multe lucruri care se pot face, dar din păcate nu se întâmplă acest lucru".

Conform spuselor doamnei Deleanu, printre cauzele insolvenţei unităţilor administrativ-teritoriale se numără ineficienta gestionare a arieratelor şi problemele de neconformitate în ges­tionarea fondurilor europene, mai ales cele de preaderare. "Uneori, nivelul de îndatorare este de 1/1000 pentru că suma care trebuie returnată după ce UE a constatat că fondurile au fost cheltuite în mod impropriu se raportea­ză la bugetul anual al unităţii adminis­trativ- teritoriale. Aşa se ajunge la un grad de îndatorare imens, imposibil de gestionat", susţine Diana Deleanu, adăugând: "Atunci intervine bugetul de stat, donatorul universal, care salvează unitatea administrativ- teritorială".

Domnia sa atrage atenţia, însă, că majoritatea reprezentanţilor autorităţilor locale "uită" că acei bani vin "de undeva", mai precis ei reprezintă contribuţii, taxe şi impozite ale tuturor cetăţenilor. "Este rău să transferăm aceas­tă problemă la bugetul de stat, să îndatorăm bugetul luând în permanenţă credite de la Trezorerie", subliniază Diana Deleanu, atrăgând atenţia că ar fi bine ca un primar "să ştie să citească un buget".

"Poţi să fii un spirit antreprenorial înnăscut, să fii un bun manager chiar dacă nu ai urmat o facultate în domeniu, dar legea şi contabilitatea se învaţă", precizează Diana Deleanu, menţionând: "Este bine ca primarul care gestionează interesele a sute de mii sau milioane de locuitori să ştie să citească un buget, chiar dacă este secondat de specialişti, de consilieri".

Potrivit spuselor sale, în ţara noas­tră a existat o încercare de profesionalizare a administraţiei pentru a scăpa de arierete, de proasta gestiune, numai că în momentul în care se dorea modificarea legii în materie a fost realizat un studiu din care rezulta că în foarte multe localităţi din România sunt primari fără studii superioare, unii neavând nici măcar bacalaureatul. Drept urmare, nu s-a mai modificat legea în sensul profesionalizării administraţiei.

• "Refrendumul local, o soluţie limită împotriva primarilor ineficienţi"

Diana Deleanu mai aduce în atenţie faptul că, la sfârşitul perioadei în care trebuie rezolvată insolvenţa, o unitate administrativ-teritorială nu poate să dispară, nu poate fi lichidată ca o companie, întrucât este o structură statală.

"Problema punctuală a creditului de la stat este rezolvată temporar, chiar şi a creditorului unităţii administrativ- teritoriale, pentru că dacă unitatea se împrumută de la stat, îşi plăteşte temporar datoria către cel care avea de încasat creanţa. Dar, astfel, problema comunităţii nu doar subzistă, ci se accentuează", afirmă Diana Deleanu, adăugând că în asemenea cazuri contribuabilii nemulţumiţi ar trebui să apeleze la referendumul local.

Doamna Deleanu explică: "Există o soluţie care nu a fost folosită până acum: referendumul local. Se poate organiza la iniţiativa a 25% din populaţia cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială, pentru nesocotirea intereselor generale ale comunităţii locale sau neexercitarea atribuţiilor ce îi revin autorităţii publice. Este o soluţie limită şi să sperăm că nu se va junge niciodată la acest lucru".

Potrivit doamnei Deleanu, referendumul local are ca efect demiterea primarului care este ineficient, care acţionează cu nesocotirea intereselor generale ale colectivităţii locale, respectiv nu administrează în mod corespunzător bugetul local.